sâmbătă, 24 aprilie 2010

NASTEREA LUI VENUS

Venus este numele roman al zeiţei greceşti Afrodita, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii. Iniţial o veche divinitate de origine latină, protectoare a vegetaţiei şi a fertilităţii, ea a fost identificată apoi cu Afrodita. Era consoarta lui Vulcan. Era considerată strămoaşa romanilor datorită întemeietorului legendar, Aeneas, şi juca un rol important în multe mituri şi festivităţi romane.


Venus este a doua planetă ca distanţă faţă de Soare în sistemul nostru solar.

Mărimea lui Venus comparată cu a Pământului

Situată la 108 milioane km de Soare, Venus îşi parcurge orbita în 225 de zile. Rotaţia în jurul propriei sale axe este foarte lentă, dureaza 243 de zile şi are loc de la vest la est, în sens invers faţă de rotaţia celorlalte planete. Cu un diametru de 12100 km Venus este a doua planetă (pornind de la Soare) din sistemul solar, orbita sa fiind cuprinsă între cea a planetelor Mercur şi Pământ. Venus este cu foarte puţin mai mică decât Pământul, dar atmosfera sa este foarte diferită: în principal, aceasta este compusă din 96% gaz carbonic şi 3,5% azot. Ea este înconjurată de un văl gros de nori repartizaţi în trei straturi situate la o altitudine între 50 şi 70 km. Unii dintre aceştia provoacă ploi de acid sulfuric, o substanţă chimică foarte periculoasă. Pe Venus temperatura este foarte ridicată. De fapt, gazul carbonic acumulat în atmosferă acţionează sub efectul razelor Soarelui ca geamurile unei sere: temperatura la sol ajunge până 4600C. Suprafaţa planetei Venus este plină de platouri vulcanice. Se pare că mulţi vulcani sunt încă activi. La fel ca şi Mercur, Venus nu are sateliţi.

Rezultatele cautarii dupa "sandro botticelli nasterea lui venus"

Sandro Botticelli 1445 - 1510 Venus si MarteLocul nasterii: Florenta, Italia.Initial, Botticelli s-a perfectionat ca aurar, iar apoi a devenit elevul lui Filippo Lippi. Cam cand avea varsta de 30 de ani a inceput sa se bucure de protectia familiei de Medici, pentru care a pictat cele mai cunoscute opere ale sale, "Primavara" si "Nasterea lui Venus."

Educatia lui Venus, condensata intr-un roman Cea mai recenta traducere in romana a unei carti de Sarah Dunant este o minienciclopedie a Florentei secolului XVI, din care se dezvolta intrigi politice si cronica unei povesti de dragoste. Florenta secolului XVI redevine subiect de film, cartea lui Dunant fiind in curs de ecranizare Nasterea lui Venus, roman aparut de curind la Editura Humanitas, in colectia Raftul Denisei, este o combinatie incitanta de thriller si roman istoric, fundal pe care se desfasoara povestea educatiei ...

Statuia lui Venus Borghese



Printesa Marie Pauline Borghese, sora lui Napoleon si sotia printului Camille Borghese i-a pozat nud artistului Antonio Canova, pentru celebra statuie Venus Victrix. Dupa ceva timp, cand una dintre prietenele sale i-a reprosat ca o doamna nu trebuie sa isi scoata hainele intr-un mediu atat de dubios, printesa a replicat candid. "Nu era chiar asa. In camera era si un foc, nu era deloc frig".


marți, 13 aprilie 2010

SANDRO BOTTICELLI

Sandro Botticelli - de fapt Alessandro di Mariano Filipepi (n. 1 martie 1445, Florenţa - d. 17 mai 1510, Florenţa) a fost un pictor italian, unul din cei mai mari reprezentanţi ai Renaşterii italiene. Frumuseţea şi graţia figurilor create de el, precizia liniilor şi redarea mişcării fac din lucrările sale o operă ce simbolizează pictura epocii. Caracteristic artei lui Botticelli este şi faptul că figurile pictate de el prezintă profunde sentimente umane. Personajele sale cu chipuri uşor melancolice au, în sufletului omenesc. Operele sale, inspirate de teoriile neoplatonice ale lui Marsilio Ficino, animator al "Academiei Florentine", atestă sensibilitatea deosebită şi bogata viaţă lăuntrică a artistului.Viaţa şi Opera
Sandro Botticelli s-a născut la 1 martie (?) 1445, în Florenţa, al patrulea fiu al soţilor Mariano şi Esmeralda Filipepi. Ognissanti, locul unde locuieşte familia Filipepi, este o parte a Florenţei de pe malul râului Arno, un cartier locuit în special de meşteşugari. Mariano Filipepi este tăbăcar, porecla celui mai mare dintre fraţii Filipepi este "Botticello" ("butoiaş"), de aici numele de mai târziu al pictorului. Unul dintre fraţii săi, Antonio, e aurar şi gravor, iar tânărul Sandro îşi însuşeşte primele cunoştinţe de desen sub supravegherea lui. Aşa cum scrie Giorgio Vasari, între aurari şi pictori legăturile erau strânse, în ciuda creşterii rapide a popularităţii sale ca pictor, Sandro Botticelli a rămas mereu puternic legat de meşteşugari. În 1464, Botticelli este primit în atelierul maestrului Fra Filippo Lippi şi lucrează ca ucenic la pictarea frescelor catedralei de la Prato. Când Lippi pleacă la Spoleto, Botticelli este găzduit la reşedinţa din Via Nuova a bogatei familii Vespucci - apropiată de familia Medici - unde va lucra până la sfârşitul vieţii. Prin anii 1467-1468 frecventează atelierul pictorului şi sculptorului florentin Andrea del Verrocchio. Este perioada când execută primele sale lucrări independente (de ex.: Madona cu pruncul, 1469).
Are abia 25 de ani când, în 1470, deschide propriul său atelier. Curând îi devine elev Filippino Lippi, fiul lui Filippo.. În acelaşi an, Consiliul Comercial al oraşului îi comandă un tablou, în care înfăţişează alegoria forţei. După doi ani, numele său figurează deja în registrul asociaţiei Sfântul Luca, care reuneşte pictorii din Florenţa.

Botticelli: Tânăr cu medalie, 1474 - Galleria degli Uffizi, Florenţa
Artistul primeşte tot mai multe comenzi. Tânăr cu medalie (1474) este unul din cele mai cunoscute portrete ale lui Botticelli. Nu ştim cine este acest bărbat, disputa istoricilor de artă nu a fost tranşată până în zilele noastre, părerea cea mai acceptată este că ar fi vorba de gravorul de medalioane Antonio Filipepi, fratele pictorului. În acelaşi an termină la Pisa frescele începute la Campo Santo de către Benozzo Gozzoli. Ca probă, a pictat în Capella dell'Incoronata a catedralei din Pisa fresca Înălţarea la cer, care s-a distrus în 1586. Un an mai târziu decorează capela bisericii

FRA ANGELICO

Fra Angelico, (c. 139518 februarie 1455) pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezentant al pictorilor de inspiraţie sacră din quattrocento. Este menţionat în lucrarea lui Giorgio Vasari Vieţile artiştilor ca având un "talent rar şi desăvârşit".[1]
Cunoscut în Italia drept il Beato Angelico, pentru contemporani el era Fra Giovanni da Fiesole. În lucrarea lui Vasari, scrisă înainte de 1555, era deja cunoscut drept Fra Giovanni Angelico[2]. În timpul vieţii şi imediat după moartea sa, era de asemenea supranumit şi Il beato (Cel Binecuvântat), din cauza talentului său de a picta subiecte religioase.[3] Fiesole este uneori eronat considerat ca parte a numelui său oficial, cu toate că era doar denumirea oraşului unde a depus jurămintele monahale, folosit de către contemporani pentru a-l diferenţia de alţi Fra Giovanni. Este trecut în Lista martirilor Bisericii Romano-Catolice [4] drept Beatus Ioannes Faesulanus, cognomento Angelicus.
Biograful din secolul al XVI-lea spune despre el: "Este cu neputinţă să reverşi prea multe laude asupra acestui sfânt părinte, care era atât de modest şi umil în toate cele ce făcea şi spunea şi ale cărui picturi erau zugrăvite cu atâta uşurinţă şi pioşenie".[1]

miercuri, 24 martie 2010

DEPENDENTA DE DROGURI USOARE

Dependenta de droguri
Drogurile din grupa sedativ-hipnoticelor, de care se abuzeaza in mod frecvent, sunt barbituricele. Utilizate inca de la 1900 in tratarea anxietatii si a insomniei ele sunt administrate, mai nou, in cazul epilepsiei. Persoanele care ingereaza cantitati zilnice de barbiturice nu par intoxicate si isi procura drogul chiar de la medicul care le trateaza. Barbituricele produc o dependenta severa, asemanatoare cu cea produsa de alcool.
Ea poate avea urmatoarele simptome: tremur, insomnie, anxietate si in unele cazuri convulsii si delir.
In functie de efectul lor asupra sistemului nervos central, drogurile se impart in urmatoarele categorii:
  • psiholeptice (sau inhibitoare ale SNC):
    - opiacee (opiu, morfina, heroina, codeina);
    - tranchilizante, anxiolitice (benzodiazepine);
    - barbiturice;
    - inhalante (solventi, gaze volatile);
    - alcool.
  • psihoanaleptice (sau stimulatoare ale SNC):
    - cocaina;
    - amfetamine;
    - produse pe baza de cofeina, teina;
    - nicotina.

Clasificarea drogurilor in functie de posibilele lor riscuri manifestate la nivel individual sau social face distinctia intre droguri usoare (hasis, halucinogene) si droguri tari (cocaina, heroina).

Produse naturale recomandate in dependenta de droguri:

Exemple de droguri grele: opioide (morfina, heroina), cocaina, barbituratele, amfetaminele, alcoolul, si nicotina.

Exemple de droguri usoare: cannabis, “ciuperci magice”, mescalina , DMT, si LSD.

MDMA(ecstasy) si cafeina sunt undeva la limita dintre droguri usoare si droguri grele, cafeina este cel mai raspandit si utilizat drog de pe intreg globul, nefiind regulat in peste 90% din teritoriile unde este disponibil, provoaca dependenta puternica si dauneaza sanatatii. MDMA nu provoaca dependenta de nici un fel (poate doar psihica) dar are efecte secundare grave daca este abuzat.

Alcoolul si nicotina sunt considerate de multi ca droguri usoare pentru simplul fapt ca sunt legale, defapt amandoua provoaca dependenta puternica si efecte secundare grave, abuzul poate duce chiar la moarte spre deosebire de drogurile usoare la care doza letala este foarte greu de atins sau imposibila.

Share/Save/Bookmark

Drogurile sintetizate au devenit din ce in ce mai populare din anii ’90. Acestea sunt formulate astfel incat sa aiba efecte specifice, dar cu structuri chimice modificate fata de drogurile existente, pentru a evita urmarirea penala conform legislatiei actuale. Denumirile obisnuite sunt: ”ectasy”, “Adam”, “Eve” sau “China white”. Utilizarea acestor droguri are un efect toxic si poate determina afectiuni medicale grave, inclusiv tulburari de mobilitate si chiar deces.

Pentru că în România, media de vârstă a consumatorilor de droguri ilegale a scăzut în ultimii ani de la 20-25 de ani la 15 ani, cea mai mare teamă a oricărui părinte este legată de posibilitatea ca propriul lui copil să fie tentat de consumul de droguri şi să devină dependent.
În cursul anului 2003, sub auspiciile Consiliului Suedez pentru Informaţii privind Alcoolul şi Alte Droguri şi ale Consiliului Europei prin Grupul Pompidou, Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate au realizat un studiu privind consumul de alcool, tutun şi droguri în şcoli. Rezultatele arată că, faţă de anul 1999, consumul de tutun, droguri şi alcool s-a amplificat. Conform studiului naţional „ESPAD 2003” efectuat pe un eşantion de elevi în vârstă de 16 ani, prevalenţa consumului de tutun este de 64%. În acelaşi timp, un procent de 80% dintre aceştia a consumat cel puţin o dată alcool. În ceea ce priveşte consumul de amfetamine, acesta s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat în comparaţie cu anul 1999. Numărul consumatorilor de heroină este estimat la aproximativ 24.000 de persoane în Bucureşti, ceea ce reprezintă 1% din totalul populaţiei.
Foarte puţini părinţi se aşteaptă ca fiii sau fiicele lor să nu consume niciodată alcool sau să nu încerce să fumeze, pentru că aceste produse li se par mai puţin nocive şi nu sunt în afara legii. Tinerii de azi, însă, nu văd nici o diferenţă între consumul de tutun, alcool şi cel de droguri ilegale uşoare deşi, ar trebui să fie conştienţi că, separat de efectul dăunător al drogului în sine, chiar şi implicarea întâmplătoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegală şi se poate solda cu dosar penal.
Alarmant este faptul că sunt foarte tineri dar şi că, mulţi dintre ei se înscriu din start în categoria „greilor", studiile indicând o trecere într-un timp relativ scurt, de la consumul de droguri uşoare - canabis, marijuana - la consumul de droguri tari (heroina şi drogurile de sinteză). Consumul de heroină injectabil






























vineri, 12 martie 2010

PROactiune pentru MEDIU

INTRODUCERE
Mediul este locul unde traim si ne desfasuram activitatea.
El este in continua schimbare,este un complex de procese.
Ele includ ecisiatemne,care la rfandul sau sunt alcatuite dein apap,aer etc.
Fara ocrotirea mediului,nu se poate asigura dezvoltarea durabila.
Dezvoltarea durabila include protectia mediului iar protectia mediului conditioneaza dezvoltarea durabila.
APA -NE TINE IN VIATA
Folodirea apei nu este atat de importatnta cum este nevoia noastra de a bea apa.Fara ea,nu am putea trai.Apa reprezinta 60% din corpul unui adult si 70% din greutatea unui copil.Un om poate trai doar ceteva zile fara apa.
Apa este partea intregrata a tuturor ecosistemelor.Fiecare lucreu viu are nevoie de apa,care se misca dintr-un loc in altul in mia multe moduri_nori,zapada,ploaie,rauri etc.
CE PUTEM FACE SA PASTRAM APA CURATA??
Respecta natura!planteza plante hraneste animale.
Ingrijeste tot ce trieste in apa si langa apa!
-planteza arbori si arbusti specifici zonei!
-indeparteaza plantele daunatoare
-respecta si ingrijeste animalele
-foloseste plante locale ca o sursa de seminte!
Du gunoiul in locurti special amenajate!!
PAMANTUL-PLANETA VIE
In prezent activitatile omului afecteaza sanatatea planetei mai mult decat orice alta epoca din istorie.Pe masura ce problemele precum incalizrea globala devin din ce in ce mai alarmate,oameni de stiinta,guverne si companii industriale isi intensifica eforturile pentru a intreprinde ceva in acest sens.
-desertificarea
-incalzirea globala
-defrisarile.
MODURI SIMPLE DE A PROTEZA PAMANTUL
-toti oamenii tb sa se uneasca pt a reusi sa protejeze Terra.Acum detinem informatii stiintifice si cunoastem moduri de a curata aerul,apa,solul si putem astfel asigura nevoile de baza tuturor vietuitoarelor planetei.Sunt sute de lucruri simple care,daca le-ai face ai indeparta numeroase pericole care ameninta Planeta.Folosind mai putina energie ,irosind mai putin apa,cu totii putem contribui la mentinerea Planetei.
AERUL-FACTOR VITAL
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera,incalzirea globala,poluarea aerului,subtierea stratului de ozon si ploile acide.
Incalzirea globala este cresterea continua a temperaturii medii inregistrate ale atmosferei.
Efectele incalzii globale sunt:
-ghetarii
-amplificarea circuitului apei
-indesirea
-intinderea deserturilor
-modificarea vegetatiei
SA RESPIRAM AER CURAT!!
Concentrarea de gaze de sera din atmosfera nu mai tb sa creasca.Acest lucru nu poater fi relizat decat printr-o drastica a emisiilor.Arderea combustibililor fosile tb redusa in mod simtitor.Exista cel putin 10 lucruri simple pe care le putem face penteu a proteja aerul.

CE PUTEM RECICLA?
-sticle
-ambalaje
-carton,plastic,reviste,plicuri,haine
-becuri,borcane,pungi,etc etc etc.
CE NU PUTEM RECICLA??
-hartia folosita:ambalaje.carton uzat
-plastic-sacose de plastic,tevi din pvc,jucarii,elctronice,folii de plastic etc
PLASTICUL SI CUM SE RECICLEAZA??
Sticlele de suc si apa sunt reciclabile poarta denumirea de PET.
-descompunerea plasticului de camp sau in gropile poate dura pana de 700 de ani!
-PET-urile pot fi reciclate in imbracaminte,fibre sintetice pentru paturi,jucarii,etc
-sticlele de plastic pot fi reciclate si refolosite.Refolositi sticlele de plastic prin umplecrea lor cu apa sau suc si pastrate in frigider.Daca veti lua sticla din frigider si o veti plasa langa pachetul de mancare,va actiona ca un pachet de gheata,racind si mentinand proaspata mancarea!
STICLA SI CUM SE RECICLEAZA??
-sticla este facuta din bicarbonat de sodiu,calcar si mult nisip.Amestecul este pus intr-un cuptor foarte fierbinte si cand se topeste se toarna in forme.Incalzirea cuptorului necesita un consun mare de energie.
Sticla poate fi reciclata si transformata in borcane,sticle,bijuterii,vesela,pahare de baut,cesti si multe altele.
Sticla de descompune in peste 1000000 de ani (spatgere si disparitie)
Refolosirea ambalajelor de sticla ca pe un vas,un suport de pus creioane asau ca un recipient de padstrare a abiectelor precum nasturi.
CE SE INTAMPLA CU STICLA RECICLATa??
-la centrele de reciclare sticla este sortata in functie de culoare si transportata catre o fabrica de procesae unde este curatat si faramitata in bucati mici.





luni, 18 ianuarie 2010

Codul Bunelor Maniere La Masa

CUM ARANJAM MASA

Masa familiala , cea de toate zilele trebuie sa fie
si ea apetisanta si ingrijita , ca si cea festiva. Un vechi
dicton spune ca " omul inteligent se hraneste cu ochii ". E
de preferat o farfurie de faianta , intacta , uneia de portelan
ciobit , chiar daca aceasta a fost cindva foarte frumoasa. E
de preferat fata de masa din in , apretata , uneia dintr-o
tesatura scumpa , dar acoperita de pete. Se intelege de la
sine , ca in zilele de sarbatoare ne vom ocupa in mod
deosebit de aranjarea mesei. Pentru mese festive , fata
de masa si servetelele vor fi si ele festive , de o albeata
imaculata , iar pentru reuniuni intime se pot folosi fetele
de masa colorate. O fata de masa trebuie sa fie destul de
mare ca sa ascunda , pe cit posibil , picioarele masei. In nici
un caz nu vom folosi fete de masa din material plastic ,
chiar daca imita perfect cea mai sofisticata tesatura. E bine
sa asezam sub fata de masa un molton subtire care
protejeaza furnirul mesei. Trebuie sa asiguram un anumit
spatiu pentru fiecare invitat , chiar si pentru cei foarte
bine educati care stiu sa-si tina coatele pe linga corp. Ca
musafirii sa se simta comfortabil , acest spatiu trebuie sa
fie de cel putin 50 cm.
Cum aranjam masa ?
Atit masa familiala cit si cea festiva sunt asezate
la fel , dar difera numarul farfuriilor , al tacimurilor si
al paharelor in functie de felurile de mincare. Fiecare
farfurie va fi dublata de o alta care se aseaza dedesubt ,
pentru serviciu , si care utilizata doar pentru a pune pe ea
farfuria din care mincam. La mesele de fiecare zi ne putem
lipsi de cea de-a doua farfurie.
O masa festiva se prezinta , de obicei , astfel :
farfuria pentru primul fel este asezata deasupra farfuriei de
serviciu. Pe ea se pune servetul frumos impaturit. Chiflele
sau feliile de piine se pun in doua-trei cosulete speciale ,
repartizate simetric. Locul furculitelor este la stinga
farfuriei. Aliniate de la dreapta spre stinga in ordinea
utilizarii lor , acestea se aseaza cu dintii in sus. La
dreapta , se pun cutitele , cu partea taioasa spre farfurie ,
tot in ordinea utilizarii - cel mai indepartat este pentru
primul fel de mincare , adica pentru peste iar in fata
farfuriei sta lingura de supa cu curbura in su s si uneori
lingurita de desert ( daca e loc pe masa ). Nu vom aseza
niciodata alaturi mai mult de trei cutite si de trei
furculite. Restul tacimurilor - linguritele de tort , furculitele
mici pentru baclava sau pentru fructe nu se pun pe masa ci
pe o masuta de serviciu sau pe un bufet , pentru a fi la
indemina.
Aceste reguli nu sunt batute in cuie. Numarul
tacimurilor si asezarea lor difera in functie de menu-ul
servit la masa. In desenele prezentate veti gasi solutiile
la care trebuie sa recurgeti.
La toate mesele cit de cit solemne este obiceiul sa
se schimbe tacimurile dupa fiecare fel de mincare. La o masa
mai putin pretentioasa nu vom schimba tacimurile decit daca
avem peste. In general vom folosi patru farfurii : farfuria
pentru antreuri , farfuria de supa , farfuria intinsa si
farfuria de desert. Bolurile ( castronasele ) pentru supa limpede
( consome ) nu se pun de la inceput pe masa ci se aduc
odata cu supiera. Tacimurile se pot pune si pe suportul
destinat lor care va fi asezat la dreapta farfuriilor. Pe
suport vom aseza , in dreapta , cutitul , cu partea taioasa
spre farfurie , si in stinga lui furculita cu dintii in jos.
Lingura si linguritele pentru desert vor fi asezate in fata
farfuriei. Daca utilizam suportul de tacimuri vom pune
servetelul la stinga , direct pe fata de masa. Tot in fata
farfuriilor , spre drapta , este si locul paharelor. Trei tipuri
de pahare sunt obligatorii - de tuica , de vin ( paharul de
vin rosu e ceva mai mic decit cel de vin alb ) si de apa.
Retineti ca ele trebuie sa faca parte din acelasi serviciu.
Nu improvizati - e o nota proasta - si va recomandam sa nu
dati mese festive daca nu puteti. Dupa folosire , paharele de
tuica se iau de pe masa. Nu va bagati degetele in ele.
Folositi neaparat o tava in acest scop. Va va scuti de
drumuri inutile.
-Bauturile aperitive se servesc intotdeauna inainte de
masa. Paharele speciale se gasesc pe o masa separata , pe o
tava , si fiecare invitat se serveste cu ce-i place. E bine
ca sortimentul de aperitive sa fie variat. Sticlele stau si
ele la indemina , pe o alta tava. Sampania si coniacul nu se
servesc decit la sfirsitul mesei. Va prezentam alaturat
diverse tipuri de pahare , sticle si cani.
Sticlele de vin si apa vor fi dispuse simetric pe
masa , la indemina barbatilor care fac oficiul de a servi
bauturile. Pentru a nu pata fata de masa , sticlele se pun
pe o tavita sau pe farfurioare speciale. Apele minerale se
servesc in sticlele lor originale ca si vinurile straine.
Decorarea masei depinde de marimea ei , de rangul
musafirilor si de imprejurari. Aproape indispensabile , florile
si luminarile vor incinta privirea. Florile trebuie puse in
vaze joase ca sa nu-i impiedice pe meseni sa se vada.
Nu vom pune pe masa decit ceea ce poate servi la o
intrebuintare imediata. Exceptie fac solnitele si recipientele
pentru piper care vor trebui sa fie suficiente ( una pentru
circa trei - patru persoane ). Vom avea grija ca acestea sa nu
fie infundate sau umede. O gospodina atenta pune in
recipientul respectiv citeva graunte de orez. Daca nu folosim
recipiente cu capac perforat , celelalte trebuie sa fie
insotite de lingurite pentru ca nimeni sa nu fie silit sa
se foloseasc de propiul cutit , ceea ce ar fi o greseala.
Sa retinem deci ca untdelemnul , otetul , mustarul ,
smintina etc. se vor aduce doar daca cineva le cere. O gazda
atenta le are pregatite si le ofera. Pentru sosuri se
foloseste o sosiera. Atentie : sosul nu se pune nici pe
friptura dar nici pe piure sau pe alte garnituri ( macaroane ,
sote de legume etc ) deoarece e iestetic. Sosul se pune in
farfurie si se moaie in el bucatelele de carne taiate pe
rind. Nu se amesteca tot ce avem in farfurie de la inceput
cu toate ca este gustos dar " pasta " obtinuta este imposibil
de privit. Vom explica acest lucru adolescentilor care au
ramas cu acest obicei de cind erau mici si li se " passa "
mincarea. Odata intrebuintata sosiera va fi luata de pe masa.
Salata se serveste in castronele separate , pentru
fiecare invitat in parte. Cind friptura este taiata la masa ,
gazda trebuie sa aiba la indemina tacimuri speciale. E de
preferat insa ca acxesta operatie sa fie facuta in prealabil,
iar friptura sa fie prezentata felii , pe frunze de salata.
In multe tari salata se maninca separat dupa friptura.
Scobitorile nu-si au locul pe masa pentru ca nu se
folosesc in public.
Argintaria este obligatorie ? In cazul unor mese
festive , da. Pentru mesele obisnuite exista tacimuri de otel
inoxidabil care sunt frumoase si usor de intretinut. E
adevarat ca argintaria confera mesei eleganta , dar sa nu
uitam ca trebuie sa straluceasca de curatenie. Ca tot ce
este pretios , argintaria cere o ingrijire speciala , iar daca
nu avem timp pentru asa ceva e preferabil sa renuntam la ea.
Ca mesele festive sa nu ne sperie prin dificultatile
ce la creaza , este necesar un exercitiu indelungat. Sa-l
facem in cadrul meselor de Duminica , imaginindu-ne ca avem
invitat cel putin un ministru , chiar daca suntem doar in
familie. Va fi o placere ! Cu acest prilej , vom pune o fata
de masa deosebita , tacimurile si vesela pe care nu le
folosim zilnic si vom pregati o mincare speciala. Este
obligatoriu ca toti membrii familiei sa respecte aceasta
masa , fiind punctuali , ajutind sau , daca se plimba dimineata ,
aducind o floare sau cumparind un desert special ( fructe ,
prajituri ). Repetam : masa de Duminica e sfinta.

luni, 11 ianuarie 2010